Salt

Aseară

M-am așezat la marginea sufletului tău.

Am auzit bătai de aripi.

Aproape, departe, apoi aproape din nou.

Așa mi-am măsurat, fără să știu, timpul.

Aseară M-am așezat la marginea sufletului tău. I-am pipăit cu grijă țesătura. Avea petice moi și petice aspre, prinse cu noduri fine. În ele mi-am agățat, necugetat, visările. M-am așezat la marginea sufletului tău Aseară. Și m-am rostogolit în el Sperând să pot ieși cândva La celălalt capăt.